Parohia „Adormirea Maicii Domnului” şi „Sfântul Mucenic Corneliu Sutaşul” Balta Albă ,prin intermediul Agenţiei de Pelerinaj BASILICA TRAVEL,a organizat în perioada 16-21 august 2021, un pelerinaj în Moldova şi Bucovina.
Pelerinii şi-au plecat genunchi, rugându-se Domnului, Prea Curatei Sale Maici şi Sfinţilor în următoarele lăcaşuri : Mănăstirea Sinaia, Mănăstirea Izvorul Mureşului,Mănăstirea Bistriţa, Mănăstirea Almaș, Mănăstirea Horaița, Mănăstirea Voroneţ, Mănăstirea Humor, Mănăstirea Suceviţa, Mănăstirea Moldoviţa, Mănăstirea Putna, Mănăstirea Bogdana, Mănăstirea Solca, Biserica din Arbore ,Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, Mănăstirea Zosin , Mănăstirea Coșula, Catedrala Mitropolitană Iaşi, Mănăstirea Sfinţii Trei Ierarhi, Mănăstirea Frumoasa, Mănăstirea Galata, Mănăstirea Cetăţuia.
Au fost admirate şi vizitate obiectivele:
Cheile lungi de peste 5 km, supranumite și poarta dintre Moldova si Transilvania,ce fac parte din Parcul Național Cheile Bicazului – Hășmaș, sculptate natural de râul Bicaz, au dat naștere unor peisaje spectaculoase și impresionează prin prezența pereților verticali monumentali cu o înălțime de până la 500 m.
Un alt punct de interes al Parcului ,este Lacul Roșu, cel mai mare lac de baraj natural din țară, format în 1838 prin prăbușirea unui versant în pârâul Roșu, în urma unui cutremur cu magnitudinea 6,9 de grade pe scara Richter.
Muzeul Memorial „Ion Creangă” funcţionează în vechea casă a familiei scriitorului de la Humuleşti, jud. Neamţ. Încă de la înfiinţarea acestei instituţii, scopul său a fost unul dublu: promovarea vieţii şi operei autorului, în special a capodoperei „Amintiri din copilărie”, prin expoziţia foto-documentară care îmbracă pereţii din spaţiile de la intrare şi prin ghidajul care este oferit turiştilor; semnalarea valorii etnografice a locuinţei şi anexelor are oferă indicii în privinţa stilului de viaţă, al ocupaţiilor tradiţionale şi meşteşugurilor ţăranilor români în secolul al XIX-lea.
Chilia Sfântului Daniil Sihastrul se află nu departe de mănăstirea Putna, pe malul pârâului Vițeu. Cuviosul Daniil a dăltuit în stâncă un paraclis, iar dedesubt o încăpere, săpată tot în piatră, care îi slujea drept chilie.
Sala Sfatului Domnesc din cadrul Muzeului de Istorie din Suceava, unde reprezentanţii a şase state cu care Moldova a avut cele mai intense sau de lungă durată legături politice şi diplomatice sunt reuniţi în faţa voievodului Ştefan cel Mare: Ţara Românească, Polonia, Ungaria, Veneţia, Rusia kieveană şi Imperiul Otoman. În anul 1476 a ajuns la Suceava primul reprezentant diplomatic în Ţările Române, Emanuele Gerrardo, trimis al oraşului – stat Veneţia.
O imaginea fidelă a politicii externe a Moldovei a acelei epoci, în care pacea era un timp scurt între două războaie şi din acest motiv foarte preţuită, fiind negociată cu state creştine sau cu otomanii, cu principi catolici şi cu Papa.
Muzeul Viei și Vinului din Hârlău , prezintă istoriei vinului din podgoriile faimoase din zonă fiind singurul muzeu viticol din Moldova.
Palatul Culturii din centrul Iaşilor, conceput în spiritul palatelor comunale din Europa de Vest, este o îmbinare fericită a mai multor stiluri arhitecturale: neogotic, romantic și neobaroc. Marcând puternic arhitectura vechii capitale a Moldovei, Palatul s-a impus ca o adevarată efigie încă de la apariţia ei în peisajul urbei .Astăzi adăpostește Muzeul Ştiinței și Tehnicii ,,Ştefan Procopiu”, Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul de Artă și Muzeul Etnografic al Moldovei
Parcul Copou, situat pe dealul cu același nume, este o oază de verdeață în capitala Moldovei și locul în care marele poet Mihai Eminescu s-a odihnit la umbra teiului care acum îi poartă numele. Lânga Teiul lui Eminescu poate fi admirat și bustul poetului, iar în apropiere funcționează Muzeul Eminescu din patrimoniul caruia fac parte opere importante și volume de poezii.
Parcul Copou, cel mai mare din Iași, datează de la mijlocul secolului al XIX-lea și adăpostește și cel mai vechi monument din România: Monumentul Legilor Constituționale sau Obeliscul cu lei realizat între anii 1834-1841.
Bojdeuca „Ion Creangă” din Țicău -păstrează o parte din obiectele scriitorului, precum călimara de scris cu ștergătorul de penițe, sfeșnice, o cutie de epocă cu însemnul apartenenței pe ea, vase, tablouri, o icoană adusă din casa bunicului său, David Creangă, de la Pipirig, cărți și manuale de școală ale autorului, fotografii și altele.
Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare dezvelită în 1975, cu prilejul aniversării a 500 de ani de la victoria de la Podul Înalt – Vaslui la 10 ianuarie 1475 a oștilor moldovene conduse de Ștefan cel Mare împotriva oștilor turcești. Este construită din bronz, are o înălțime de 6,90 m și o greutate de 19 tone fiind așezată pe un soclu înalt de 8 metri. De o parte și de alta a scărilor care duc la monument se află câte un basorelief de bronz cu scene simbolice din activitatea domnitorului moldovean.
,,Participanții au trăit momente înălțătoare la Putna ,la mormântul domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt, cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la marea „Serbare de la Putna”, manifestare determinantă pentru definirea identității românești în istorie și la Iași, sărutând moaștele Cuvioasei Parascheva aduse de la Constantinopol acum 380 de ani de către domnitorul Vasile Lupu.
Pelerinii au participat la Dumnezeiasca Liturghie la Catedrala Arhiepiscopală din Suceava ,la Mănăstirea Cetățuia și au primit sfaturi duhovnicești de la arhim. Calinic Chirvase și arhim.Ștefan Gușă ,stareții mănăstirilor Coșula și Movila lui Burcel.
În sfintele locașuri s-au cântat pricesne iar la obiectivele culturale au fost intonate cântece patriotice și s-au recitat poezii ” ne- a comunicat părintele paroh Vasile- Cristian Niță.
