Parohia „Adormirea Maicii Domnului“ şi „Sfântul Mucenic Corneliu Sutaşul“ – Balta Albă din Protoieria Sector 3 Capitală, a organizat, în perioada 20-25 august 2018, un pelerinaj în Moldova și Bucovina. După rugăciunea de binecuvântare pentru ajutor în călătorie, pelerinii însoţiţi de părintele paroh Vasile-Cristian Niţă au plecat la drum cu un autocar al Agenţiei de Pelerinaj BASILICA Travel a Patriarhiei Române, prima oprire fiind la Mănăstirea Înălțarea Sfintei Cruci din Bușteni.
Pe parcursul itinerariului spiritul-cultural de aprox. 1500 km.,s-au înălțat rugăciuni în următoarele locaşuri sfinte :
Mănăstirea Codreanu,Mănăstirea Ciolpani, Mănăstirea Bistrița, Mănăstirea Bisericani, Mănăstirea Pângărați, Mănăstirea Durău, Mănăstirea Neamț, Mănăstirea Cămârzani,Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, Mănăstirea Popăuți, Mănăstirea Agafton, Mănăstirea Vorona, Mănăstirea Probota, Mănăstirea Miclăuşeni, Catedrala Mitropolitană Iaşi, Mănăstirea Sfinţii Trei Ierarhi, Mănăstirea Hadâmbu, Mănăstirea Cetăţuia, Mănăstirea Frumoasa, Mănăstirea Podul Bulgarului.
Au fost vizitate și următoarele obiective :
Cetatea de Scaun a Sucevei construită la sfârșitul secolului al XIV-lea de Petru I Mușat , fortificată în secolul al XV-lea de domnitorul Ștefan cel Mare și distrusă în secolul al XVII-lea (1675) de Dumitrașcu Cantacuzino. Cetatea făcea parte din sistemul de fortificații construit în Moldova la sfârșitul secolului al XIV-lea, în momentul apariției pericolului otoman. Sistemul de fortificații medievale cuprindea așezări fortificate (curți domnești, mănăstiri cu ziduri înalte, precum și cetăți de importanță strategică) în scop de apărare, întărite cu ziduri de piatră, valuri de pământ sau având șanțuri adânci.
Sala Sfatului Domnesc din cadrul Muzeului de Istorie din Suceava, unde reprezentanţii a şase state cu care Moldova a avut cele mai intense sau de lungă durată legături politice şi diplomatice sunt reuniţi în faţa voievodului Ştefan cel Mare: Ţara Românească, Polonia, Ungaria, Veneţia, Rusia kieveană şi Imperiul Otoman. În anul 1476 a ajuns la Suceava primul reprezentant diplomatic în Ţările Române, Emanuele Gerrardo, trimis al oraşului – stat Veneţia.
O imaginea fidelă a politicii externe a Moldovei a acelei epoci, în care pacea era un timp scurt între două războaie şi din acest motiv foarte preţuită, fiind negociată cu state creştine sau cu otomanii, cu principi catolici şi cu Papa.
Memorialul Ipotești cuprinzând obiectivele muzeale: Casa părintească, Bisericuța familiei Eminovici, Biserica nouă,Muzeul Mihai Eminescu,Biblioteca Națională de Poezie și Casa țărănească de epocă.
Palatul de la Ruginoasa, o clădire de formă pătrată cu un etaj, având cele patru fațade aproape simetrice, cu peroane largi și drepte și balcoane pe toate laturile sprijinite pe lespezi de piatră,inaugurat oficial de către domnitorul Cuza, cu prilejul sărbătorilor de Paști din aprilie 1864. În septembrie 1864, sosea din nou la palat, unde a rămas aproape o lună, după promulgarea Legii rurale din 14/26 august 1864, prin care au fost împroprietărite cu loturi de teren agricol peste 400.000 de familii de țărani, iar aproape alți 60.000 de săteni au primit locuri de casă și de grădină.
Castelul de la Miclăuşeni, cunoscut şi sub denumirea de Palatul Sturdza – construit în stil neogotic cu elemente de baroc. Clădirea a fost ridicată la sfârșitul sec. al XIX-lea pe locul unui conac boieresc mai vechi din sec. al XVIII-lea, o parte din construcția veche fiind înglobată în actuala clădire, ea aflându-se în aripa estică a castelului.
Memorialul Mircești- cuprinde casa construită de Vasile Alecsandri în 1867 ,declarată monument de arhitectură. Sunt valorificate obiecte de mobilier originale, stampe, tablouri în ulei, fotografii de familie, fotocopii după manuscrise, scrisori, ediţii de opere, documente privind Revoluţia de la 1848, Unirea Principatelor, activitatea diplomatică a scriitorului şi ca membru al Societăţii „Junimea”, aspecte privind creaţia dramatică şi transpunerea ei scenică, diferite obiecte cu valoare memorială (birou, pianină, oglindă, dulap, paturi).Mausoleul din curtea Casei Memoriale, unde se află înmormântați poetul, soția sa Paulina și părinții săi, Vasile și Elena.
Mausoleul Eroilor de la Mărăşeşti ridicat la inițiativa Mitropolitului Pimen Georgescu , ca un altar al jertfelor și biruinței ostașilor noștri. Sfinţirea locului a avut loc în anul 1919, piatra de temelie a fost așezată in 1923, iar sfințirea Altarului și a Mausoleului în 1938.
Pelerinajul a inclus și o croazieră cu vaporașul pe „Marea dintre munți” , cel mai mare lac artificial din România (Izvorul Muntelui), cu un luciu de apă de 3.500 de hectare şi cu o lungime de 35-40 de km, amenajat în spatele unui baraj de greutate (Barajul Bicaz) întrecut doar de cel de la Porţile de Fier I .
Pelerinii au participat la slujbele de seară și la Dumnezeiasca Liturghie la Mănăstirile Durău și Miclăuşeni,s-au cântat pricesne în sfintele locașuri iar la obiectivele culturale au fost recitate poezii de Mihai Eminescu și Vasile Alecsandri , s-au intonat cântece patriotice și s-a amintit despre rolul clericilor ortodocşi în procesul de unificare a Statului Român cu ocazia Anului Omagial al unității de credință și de neam și Anului comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918 , ne- a spus părintele paroh Vasile Cristian Niță.
