Parohia „Adormirea Maicii Domnului“ si „Sfântul Mucenic Corneliu Sutasul“ – Balta Alba din Protoieria II Capitala a organizat în zilele de 16-17 septembrie 2013, un pelerinaj la manastirile din cuprinsul Patriarhiei Române.Dupa rugaciunea de binecuvântare pentru ajutor în calatorie savârsita în biserica parohiala, pelerinii însotiti de parintele paroh Vasile-Cristian Nita au plecat cu un autocar al Agentiei de Pelerinaj Basilica Travel a Patriarhiei Române, prima oprire fiind la una dintre cele mai vechi manastiri din Tara Româneasca, Manastirea Govora.
Aici se instaleaza în 1637 în timpul domniei lui Matei Basarab a doua tipografie cunoscuta din Tara Româneasca. Înca din primii ani de func?ionare, de sub teascurile acestei tipografii vor cunoa?te lumina tiparului lucrari importante ale culturii medievale române?ti precum Psaltirea în slavona la 1637-1638 ?i mai ales la 1640 prima lucrare tiparita în limba româna Pravila bisericeasca cunoscuta sub denumirea de Pravila de la Govora în traducerea calugarului Mihail Moxa.În asezamântul monahal de la Bistrita în biserica mare ctitorita intre anii 1492-1494, de fratii Craiovesti: Barbu, Pârvu, Danciu si Radu si refacuta între 1846-1855 pelerinii s-au închinat moastelor Sfântului Grigorie Decapolitul. Sfânta Manastire Hurezi, importanta si valoroasa asezare monahala, reprezinta cel mai vast ansamblu de arhitectura medievala pastrat in Tara Româneasca. El cuprinde manastirea propriu-zisa, biserica bolnitei, ctitorita de doamna Maria; Schitul Sfintilor Apostoli, la circa 50 de metri spre nord, ctitorit de marele staret Ioan Arhimandritul în 1698 si Schitul Sfântul Stefan, dupa numele fiului cel mare al domnitorului, la 1703. La mijlocul acestei incinte se afla biserica mare, impunator monument, lung de 32 de metri si înalt de 14 metri. Ea este o interpretare mai simplificata a bisericii episcopale de la Curtea de Arges. Are plan treflat si împartire clasica, altar, naos, pronaos si pridvor. Pictura in fresca este opera zugravilor Constantin, Ioan, Andrei, Stan, Neagoe si Ioachim. Pe lânga iconografia religioasa, întâlnim si compozitii cu caracter laic, cum e istoria ilustrata a vietii împaratului Constantin cel Mare, cu o anumita semnificatie pentru vremea aceea, biruinta Crucii asupra semilunii. De subliniat este amplul tablou votiv din pronaos, veritabila galerie de portrete de mare valoare artistica, infatisând pe Sfântul Constantin Brâncoveanu cu familia sa. Pronaosul aminteste de rostul bisericii de a fi necropola familiei domnitorului. Mormântul din marmura cu o placa sculptata artistic, pregatit pentru ctitorul voievod este marturia cea mai graitoare. Tot aici se afla, pe lânga alte morminte, si al vrednicului egumen, Ioan arhimandritul, care a ostenit aici si la alte multe ctitorii brâncovenesti.
În centrul orasului Târgu Jiu , exista unul din cele mai importante ansambluri artistice ce apartin sculpturii universale, reprezentând un omagiu adus celor cazuti în timpul primului razboi mondial: acestui muzeu în aer liber îi apartin celebrele sculpturi “Poarta Sarutului” , “Masa Tacerii” si “Coloana Infinitului”. Constantin Brâncusi, figura centrala în miscarea artistica moderna si un pionier al abstractizarii este considerat parintele sculpturii moderne. Sculpturile sale se remarca prin eleganta formei si utilizarea sensibila a materialelor, combinând simplitatea artei populare românesti cu rafinamentul avant-gardei pariziene. Poarta Sarutului, care se afla amplasata pe aleea de la intrarea din parcul orasului, este daltuita din piatra poroasa, extrasa din carierele aflate în împrejurimi, fiind alcatuita din coloane groase, paralelipipedice, ce sprijina o arhitrava cu dimensiuni mai mari decât ale coloanelor, având latimea de 6,45m, înaltimea de 5,13m si grosimea de 1,69m.
Pe fetele fiecarei coloane se regaseste simbolul sarutului, doua jumatati ale unui cerc, atât de caracteristic operei lui Brâncusi. Arhitrava are de asemenea
încrustat acest simbol, ca un fel de filigran. In plus, tot în filigran se afla incrustatii ce aduc cu un acoperis al portii, ca si când poarta ar fi acoperita cu sindrila. Bolta portii are un ornament liniar delicat: este o continuitate de arcuri mici, iar mai sus, pe trei linii orizontale, întâlnim continuarea unor forme ovale identice, de parca ar fi conturul fetei si al umerilor.
Masa Tacerii , este lucrata în calcar si initial, cele 12 scaune erau mult mai apropiate de masa si dispuse doua câte doua. Masa reprezinta masa dinaintea confruntarii cu batalia la care urmeaza sa participe combatantii. Timpul este dispus in clepsidrele-scaune care-l masoara. Totul decurge in tacere. Coloana Infinitului a fost dedicata Eroilor Români din Primul razboi mondial cazuti în 1916 în luptele de pe malul Jiului. Denumirea ei originala a fost Coloana recunostintei fara sfârsit .
Ultimul obiectiv al primei zi a pelerinajului fost Sfânta Manastire Tismana întemeiata de Sfântul Nicodim in secolul al XIV-lea. Biserica este zidita direct pe stânca în plan triconic,cu turle pe naos,pronaos si pridvor. Se aseamana ca arhitectura cu bisericile contemporane din Macedonia si Sfântul Munte Aţos. Biserica este zidita direct pe stanca in plan triconic,cu turle pe naos,pronaos si pridvor. Pictura a fost efectuata în anul 1564 de zugravul Dobromir din Târgoviste. În pridvorul bisericii se afla mormântul Sfântului Cuvios Nicodim,trecut la cele vesnice la 26 decembrie 1406.
Marti 17 septembrie am ajuns launul dintre cele mai importante obiective religioase si turistice din judetul Gorj, Sfânta Manastire Lainici asezata la mijlocul mirificului defileu al Vaii Jiului, la 25 km distanta de Petrosani si la 32 km de Târgu Jiu. Noua biserica din Manastirea Lainici este inedita prin planul sau arhitectonic, cuprinzând doua biserici suprapuse. Acest lucru a fost impus pe de o parte de planul fizic al terenului, care este în panta, acesta creând necesitatea unui demisol. Pe de alta parte, precum se cunoaste, Istoria Bisericii Crestine pâna în zilele noastre a cunoscut doua perioade fundamentale: prima perioada de la anul 1 pâna la anul 313, respectiv pâna la Edictul de la Milano al Sfântului Împarat Constantin cel Mare, „perioada bisericii din Catacombe”, în care s-a varsat cel mai mult sânge si au murit milioane de mucenici pentru Hristos, acesta fiind fundamentul si temelia Bisericii Crestine; si a doua perioada, de la anul 313 pâna în zilele noastre. Asemeni împartirii Istoriei Bisericii Crestine în aceste doua perioade fundamentale, s-a împartit si planul arhitectonic al noii biserici.
Pelerinii s-au închinat Icoanei facatoare de minuni „Gorgoepicuus”, „Grabnic Ascultatoarea” si moastele Sfântului Cuvios Irodion Ionescu, supranumit „Luceafarul de la Lainici”, duhovnicul Sfântului Ierarh Calinic.
Drumul a continuat spre Sfânta Manastire Prislop situata într-una dintre regiunile cele mai pitoresti din Tara. De la Hateg spre miazazi se deschide minunata Depresiune a Hategului sau Tara Hategului, Leaganul Poporului Român, care se întinde pâna la poalele Muntilor Retezat.
Dupa traditie,biserica manastirii a fost zidita de catre ucenicii Sfântului Nicodim de la Tismana ,în secolul al XIV-lea.A fost refacuta între anii 1564-1580 de Domnita Zamfira,fiica lui Moise Voda domnitor al Tarii Românesti.Dupa ce tatal sau a cazut în lupta de la Viisoara în anul 1530,Domnita Zamfira s-a refugiat în Transilvania,unde s-a casatorit iar la sfârsitul vietii a fost înmormântata în aceasta manastire.
Incendiata de catre generalul Bukow din ordinul împaratesei Maria Tereza, a fost restaurata de mai multe ori,în veacurile urmatoare. La 25 noiembrie 1948, Mitropolitul Ardealului Nicolae Balan aduce de la Mânastirea Brâncoveanu-Sâmbata de Sus pe Parintele Arsenie Boca, licentiat în Teologie si absolvent al Academiei de Arte Frumoase Bucuresti pentru a reface acest Asezamânt monahal de o mare importanta istorica si spirituala în viata românilor de dincolo de Carpati. În iunie 1992,Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a canonizat pe Sfântul Cuvios Ioan de la Prislop,unul dintre monahii marcanti de la finele secolului al XV-lea care s- a ostenit într-pestera aflata în apropierea cimitirului.
În cimitirul manastirii se odihneste parintele Arsenie Boca mutat catre Domnul la 28 noiembrie 1989.
Am poposit la Sfânta Manastire Orlat aflata în apropiere de Sibiu, la 5 km. de Sacel. Asezata parca de Dumnezeu de la întemeierea lumii în acest minunat loc, îsi revarsa linistea si binecuvântarea peste aceste tinuturi pâna în departari. Este strajuita ca într-o palma de falnicii munti ce-si pleaca cu dragoste fruntile spre acest lacas, iar în departare batrânul munte Fagaras, cu fruntea alba si senina, priveste cu admiratie spre aceasta frumoasa stea, parca si el bucurându-se.
Întreaga manastire a fost ridicata dupa 1990, fiind atât de îngrijita si de frumos pictata, iar locul în care a fost construita, atât de bine ales incât iti încânta si ochii si inima, la fel ca un lacas vechi, incarcat de istorie. Maica stareta Dionisia, maica Paisia, Preacuviosul Sofian duhovnicul Sfintei Manastiri, întreaga obste ne-a întâmpinat cu bucurie, pelerinii servind masa de prânz. Multumind pentru ospitalitate, ne-am continuat drumul catre casa pe Valea Oltului si ultimul popas l-am facut la ctitoria domnitorului Mircea cel Batrân cunoscuta sub denumirea de “ Manastirea Nucet “ si apoi sub cea de “Cozia “dupa numele muntelui din apropiere. Biserica mare, armonios proportionata, cu ornamentatie bogata, a fost construita în plan trilobat de mesteri din Moravia.
În timpul evlaviosului domnitor Neagoe Basarab la 1517 , a fost restaurata , când s-a construit fântana care- i poarta numele. Între anii 1706-1707, s-a adaugat pridvorul, s -a refacut pictura din naos si Sfântul Altar,s-au adaugat cerdacuri la chiliile din incinta si s-a reconstruit havuzul (baptisteriul) cu apa din fata bisericii.Toate aceste s-au facut de catre paharnicul Serban Cantacuzino. Pictura originala se pastreaza în naos, unde pe peretele de vest observam pe domnitorul Mircea si fiul sau Mihai in costume de cavaleri, Iar în stânga se afla portretul lui Serban Cantacuzino. Acest asezamant monahal are o mare însemnatate istorica si culturala. În pronaosul bisericii se afla mormântul lui Mircea cel Batrân si al monahiei Teofana, mama lui Mihai Viteazul care s-a calugarit dupa moartea fiului sau. În cerdacul lui Mircea, din corpul de chilii dinspre Olt, a fost scrisa de catre Grigore Alexandrescu poezia “ Umbra lui Mircea la Cozia” Cozia.
Din partea Sectorului Pelerinaje al Patriarhiei Române participantii au primit Diploma de pelerin si volumul «Brâncusi. Sculptor crestin ortodox» semnat de Preafericitul Parinte Patriarh Daniel.
“Întâlnirea cu locurile sfinte, moastele sfintilor, icoanele sfintilor si persoane cu viata smerita si sfânta,a devenit izvor de bucurie, iubire si luminare interioara pentru fiecare pelerin. Ca organizator si preot însotitor al grupului as vrea sa multumesc tuturor pelerinilor ce m-au însotit, pentru întelegerea si ascultarea duhovniceasca de care au dat dovada facând în felul acesta o reusita din acest pelerinaj si un model pentru altele pe care ni le dorim a le înfaptui împreuna”, a spus parintele paroh Vasile-Cristian Nita.
Last modified: aprilie 14, 2014
