Parohia „Adormirea Maicii Domnului” şi „Sfântul Mucenic Corneliu Sutaşul” Balta Albă din Protoieria Sector 3 Capitală a organizat prin intermediul Agenţiei de Pelerinaj Basilica Travel ,un pelerinaj în perioada 24-26 mai 2021. Pe parcursul itinerariului spiritul-cultural, în județul Argeș s-au înălțat rugăciuni în : Mănăstirea Curtea de Argeș și Mănăstirea Văleni iar în Vâlcea, județul cu cele mai multe mănăstiri, schituri și troițe, la: Mănăstirea Turnu , Mănăstirea Cozia , Catedrala Arhiepiscopală din Râmnicu Vâlcea,Mănăstirea Govora, Mănăstirea Bistrița, Mănăstirea Dintr-un Lemn, Mănăstirea Surpatele, Mănăstirea Hurezi, Mănăstirea Cotmeana. Au fost vizitate și următoarele obiective : Complexul Muzeal Măldărești- a fost organizat într-un cadru natural pitoresc și reunește Culele Greceanu, Duca, precum și Casa Memorială I.G.Duca, toate fiind monumente deosebite ale arhitecturii românești, în care se impletesc armonios elemente țărănești din zonă cu elemente ale unor construcții cu caracter de fortificații. Pe aceste meleaguri, unde legenda se imbina cu istoria, Cula Greceanu își are începuturile în secolul al XVI-lea, când Nan Paharnicul construiește un turn de apărare, iar nepotul său, Tudor Maldar, adaugă spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, restul construcției. În ceea ce priveste etimologia cuvantului „cula”, acesta deriva din turcescul „kule”, care desemnează un turn, iar în spațiul românesc definește, prin extensie, o locuință întărită în forma de turn, care are drept caracteristici principale un parter înalt, masiv, o scară interioară de acces spre etaj și retragerile succesive ale zidului în înălțime. Acest tip de construcție se afla răspândit în aria Peninsulei Balcanice, cu precădere în Serbia și Albania, dar și în Bulgaria. La noi el este caracteristic numai zonei invecinate spațiului balcanic, respectiv Olteniei și vestului Munteniei. Ridicate de boiernași olteni, ca măsură de apărare împotriva amenințării incursiunilor pașalelor de la Vidin și Ada-Kaleh și cetelor de haiduci care se înmulțiseră îngrijorator, culele au dăinuit până în zilele noastre făcând dovada rezistenței lor. Exploatarea sării la Ocnele Mari s-a făcut din cele mai vechi timpuri, edificatoare fiind descoperirea în această zonă a unui numar însemnat de topoare-ciocan de minerit aparținătoare culturilor epocii neolitice, bronzului și primei epoci a fierului. Dacii creeaza de-a lungul Pârâului Sărat un întreg sistem de așezări și fortificații al cărui punct nodal pare să fie importanta așezare de la Ocnele Mari-Cosota, ai cărei locuitori se ocupau cu exploatarea și comercializarea sării. Conform descoperirilor arheologice aici s-ar afla vestitul centru tribal ,,Buridava” În prezent zăcământul Ocnele Mari este exploatat prin doua metode : pe cale umedă prin dizolvare cinetica – în sonde și pe cale uscată – în subteran la Salina Ocnele Mari. În anul 1993 au început lucrările la mina nouă de sare de la Ocnele Mari. Lucrările miniere se desfășoară la nivelul a două orizonturi – orizontul +226 și orizontul +210, metoda de exploatare fiind cu camere mici și palieri pătrați, actual cea mai moderna metoda de exploatare pe plan mondial. Finalizarea exploatării in aripa de vest a orizontului +226 a permis amenajarea în subteran a unui punct turistic. Acesta cuprinde spații de agrement, un muzeu cu exponate care arată istoria zonei din cele mai vechi timpuri până în prezent. ,, Pelerinii au participat la Dumnezeiasca Liturghie la Catedrala Arhiepiscopală din Râmnicu Vâlcea iar la mănăstirea Bistrița s-a rostit acatistul Sfântului Grigorie Decapolitul.În pântecul sărat al Pământului la Salina Ocnele Mari în cel mai mare lăcaș de cult ortodox subteran din România a fost citit acatistul Sfintei Mare Mucenițe Varvara ,ocrotitoarea minerilor,arhitecților și a constructorilor. La Grand Hotel Sofianu Râmnicu Vâlcea ,unicul hotel muzeu de artă din țară,pelerinii au petrecut clipe de neuitat în confortul exclusiv și experimentând un concept complet nou,un hotel în care s-au putut bucura de un mixt inedit de cultură ,artă ,ospitalitate, un etalon al calității serviciilor ,, ne -a declarat pr. paroh Vasile-Cristian Niță. .
Last modified: mai 28, 2021
