Parohia „Adormirea Maicii Domnului“ şi „Sfântul Mucenic Corneliu Sutaşul“ – Balta Albă din Protoieria Sector 3 Capitală, a organizat, în perioada 25-27 august 2014, un pelerinaj în Ţara Severinului şi Prislop.
După rugăciunea de binecuvântare pentru ajutor în călătorie, pelerinii însoţiţi de părintele paroh Vasile-Cristian Niţă au plecat la drum cu un autocar al Agenţiei de Pelerinaj BASILICA Travel a Patriarhiei Române, prima oprire fiind la Catedrala mitropolitană „Sfântul Dimitrie”din Craiova pentru a ne închina moaştelor Sfântului Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului, ale Sfinţilor Serghie şi Vah şi ale Sfintei Muceniţe Tatiana.
Următorul popas duhovnicesc a fost Mănăstirea Strehaia,cu ziduri de cetate impunătoare care a şi folosit ca fortăreaţă strategică în vremuri de restrişte însă particularitatea unică a acestei mânăstiri o constituie orientarea altarului spre sud.
Drumul a continuat spre Sfânta Mănăstire Vodiţa ridicată între anii 1370-1372 de Sfântul Nicodim cu ajutorul voievodului Vladislav I.
Din biserica celei mai vechi ctitorii voievodale atestate documentar au mai rămas doar câteva ziduri, iar din chiliile înconjurătoare doar temeliile.
În perioada 1991-1995 s-a construit aici un corp de chilii, în care se mai află stăreţia şi trapeza mânăstirii iar în anul 2001 a fost sfinţită biserica din lemn.
Marţi 26 august pelerinii au participat la Sfânta Liturghie în biserica Mănăstirii Sfânta Ana Orşova, ctitorită de marele ziarist Pamfil Şeicaru (1894-1980), drept mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru că i-a salvat viaţa în timpul luptelor de aici,în vara şi toamna anului 1916.
Atunci,chiar pe această coamă de deal a fost îngropat împreună cu prietenul şi camaradul său de arme,într-un tranşeu,de explozia unui obuz. Scăpând amândoi cu viaţă,Pamfil Şeicaru a promis să ridice în acest loc o mănăstire atunci când va avea posibilităţi materiale.
Mănăstirea constituie totodată prinosul său de recunoştinţă adus camarazilor de arme care au sfinţit cu sângele lor aceste locuri, în vara şi toamna anului 1916, dar şi în memoria tuturor eroilor care s-au jertfit.
În timpul croazierei efectuate pe Dunăre am admirat frumuseţea din zona Cernei, a Cazanelor şi a Dubovei, Sfânta Mănăstire Mraconia, sculptura reprezentând pe Decebal cu o înălţime de 55 m. şi o lăţime de 25 m. considerată cea mai mare sculptură în stâncă din Europa ,Peştera Veterani, Peştera Ponicova, dar şi placa memorială de pe malul sârbesc „Tabula Traiani”, inscripţie antică ce aminteşte despre marşul trupelor imperiale romane spre Dacia.
Am continuat drumul către Mănăstirea Piatra Scrisă. Tradiţia locală mărturiseşte că la construirea căii ferate dintre Caransebeş şi Orşova la deschiderea tunelului pe unde era rânduită trecerea căii ferate s-a găsit o icoană pictată care reprezenta Sfânta Treime, ceea ce a îndemnat credincioşii de a determina inginerii constructori să devieze ieşirea tunelului spre Armeniş la câţiva metri înspre apus de icoană.
În comuna Sarmizegetusa, judeţul Hunedoara în partea de sud-vest a Depresiunii Haţegului se află ruinele capitalei Daciei Romane numită şi Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, fondată de guvernatorul Terentius Scaurianus între anii 108-110.
Oraşul antic închidea o suprafaţă înconjurată de ziduri de aproximativ 32 de hectare. În inima oraşului se intersectau cele două drumuri principale: cardo maximus- orientat nord-sud şi decumanus maximus- orientat est-vest,la întretăierea acestora aflându-se principala construcţie publică „Forul”.
Dincolo de ziduri pe o mare întindere erau situate villae (casele),atelierele meşteşugăreşti, temple şi alte construcţii publice şi private. Populaţia oraşului era cuprinsă între 25-30.000 de locuitori.
La Densuş am întâlnit un monument arhitectonic şi de cult, unic in spaţiul românesc. Biserica cu hramul Sfântul Nicolae, ridicată din piatră, în secolul al XIII-lea, pe plan central, cu caractere romanice, are naosul pătrat, suprapus central pe un turn sprijinit de patru stâlpi masivi in jurul cărora se află un spaţiu îngust acoperit cu o bolta semicilindrică. Este construită din piatră romană de la Ulpia Traiana, dintre care unele, profilate, au fost refolosite în elementele de rezistenţă sau cu rost decorative.
În interiorul monumentului se afla o valoroasă pictură din prima jumătate a secolului XV, ce împodobeăşe absida semicirculară a altarului, pereţii răsăriteni ai naosului, unele părţi ale stâlpilor centrali, iar la exterior, deasupra uşii de intrare în navă, icoana de hram.
Drumul a continuat spre Sfânta Mănăstire Prislop zidită de către ucenicii Sfântului Nicodim de la Tismana ,în secolul al XIV-lea.
Refăcută între anii 1564-1580 de Domniţa Zamfira, fiica lui Moise Vodă domnitor al Ţării Românesti a fost incendiată de către generalul Bukow din ordinul împăratesei Maria Tereza, fiind restaurată de mai multe ori,în veacurile următoare. La 25 noiembrie 1948, Mitropolitul Ardealului Nicolae Bălan aduce de la Mânăstirea Brâncoveanu – Sâmbăta de Sus pe Părintele Arsenie Boca, pentru a reface acest Aşezamânt monahal de o mare importanţă istorica şi spirituală în viaţa românilor de dincolo de Carpaţi.
În iunie 1992, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a canonizat pe Sfântul Cuvios Ioan de la Prislop,unul dintre monahii marcanţi de la finele secolului al XV-lea care s- a ostenit într-o peşteră aflată în apropierea cimitirului.
În cimitirul mănăstirii se odihneşte părintele Arsenie Boca mutat către Domnul la 28 noiembrie 1989.
La Hunedoara din partea Sectorului Pelerinaje al Patriarhiei Române participanţii au primit Diploma de pelerin.
La 5 km. de Săcel în a treia zi a pelerinajului ne-am rugat la Sfânta Mănăstire Orlat, unde prin bunăvoinţa maicii stareţe Dionisia şi a Preacuviosului Sofian, pelerinii au servit masa de prânz.
Ne-am continuat drumul către casă pe Valea Oltului şi ultimul popas l-am făcut la ctitoria domnitorului Mircea cel Bătrân cunoscută sub denumirea de “ Mănăstirea Nucet “ şi apoi sub cea de “Cozia “după numele muntelui din apropiere.
Biserica mare, armonios proporţionată, cu ornamentaţie bogată, a fost construită în plan trilobat de meşteri din Moravia.
Rememorând acest itinerar duhovnicesc ,pelerinii am cugetat la cuvintele psalmistului David “Cât de minunate sunt lucrurile Tale, Doamne, toate întru înţelepciune le-ai zidit!” (Ps 103, 24).
„Scopul acestor pelerinaje la mănăstirile din ţară, organizate în colaborare cu Agenţia de Pelerinaj BASILICA Travel a Patriarhiei Române este de a face cunoscut credincioşilor comorile duhovniceşti dar şi vestigiile istorice cu îndemnul de a păstra credinţa noastră strămoşească pentru care înaintaşii noştri s-au jertfit”, a spus părintele paroh Vasile-Cristian Niţă.
