Parohia „Adormirea Maicii Domnului“ şi „Sfântul Mucenic Corneliu Sutaşul“ – Balta Albă din Protoieria Sector 3 Capitală, prin intermediul Agenţiei de Pelerinaj Basilica Travel a Patriarhiei Române, a organizat joi 23 septembrie 2021, un pelerinaj în Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului. Primul popas duhovnicesc a fost la Mănăstirea Trivale , a cărei biserică din lemn a fost ctitorită de Trifan şi Stanca Stăncescu în a doua jumătate a secolului al XV-lea. Va fi refăcută în timpul domniei lui Matei Basarab, dar între anii 1670 şi 1673, ajunsă în ruină a fost reclădită din piatră şi cărămidă de către Varlaam, mitropolitul Ţării Româneşti. Ne-am îndreptat către Câmpulung Muscel, unde în 1330 ,Basarab I primul domnitor al Țării Românești și-a stabilit reședința iar domnitorul Vladislav I în1369, a mutat aici capitala de la Curtea de Argeș. În urmă cu o jumătate de mileniu,din Câmpulung a plecat în 1521,cel mai vechi document păstrat în limba română, scrisoarea prin care „judeţul”, adică primarul Câmpulungului, boierul Neacşu Lupa, îl informa pe omologul său braşovean, Hanăş Bengner, za (despre) lucrul turcilor, conduşi de Soliman Magnificul. Biserica Mănăstirii Complexului Voievodal Negru Vodă a fost ctitorită în anul 1215 de către Radu Negru Voievod. Mai apoi, a fost rezidită de Basarab I și fiul său, Nicolae Alexandru și reconstruită în întregime, pe aceeaşi temelie şi cu pietrele ctitoriei iniţiale, în 1635, de Matei Basarab.Aici se păstrează moaştele Sfântului Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel prăznuit la 26 iulie dar și cel mai vechi document epigrafic medieval, scris în limba slavonă, cunoscut până acum în Ţara Românească, piatra tombală a voievodului Nicolae Alexandru Basarab. Textul săpat pe lespedea funerară consemnează că „ Luna noembrie în 16 zile s-a pristăvit marele şi singurul stăpânitor Domnitor Io Nicolae Alexandru Voivod, Fiul marelui Basarab, în anul 6873 (1364), indictionul 3, veşnica lui pomenire.” Pelerinii s-au rugat și pentru sufletul părintelui stareț Serafim Caiea ,mutat la Domnul pe 9 iunie 2020, care se odihnește în curtea mânăstirii, lângă bunicul său, ieromonahul Ghenadie Jitaru. Ultimul popas duhovnicesc a fost biserica Mănăstirii Nămăiești săpată în stâncă la altitudinea de 765 metri. Biserica are hramurile „Intrarea în Biserica a Maicii Domnului” şi „Izvorul Tămăduirii” și păstrează Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului pictată de Sf. Ap. şi Evanghelist Luca. Au fost vizitate și următoarele obiective: Castrul de la „Jidova” – Câmpulung este unul dintre cele mai bine păstrate din întreaga Dacie romană, iar cercetările arheologice susţinute, dublate de ample lucrări de restaurare şi consolidare, constituie un model de consecvenţă şi reuşită în încercarea de a ne apropia mai mult de monumentele antichităţii. Aici, în muzeul de sit în care a fost transformat castrul, pot fi văzute puternicul zid de incintă din piatră, cu porţile şi turnurile adiacente, clădirea ofiţerilor, locuinţa comandantului, magazia în care erau adăpostite proviziile pentru hrana soldaţilor, dar şi a cailor, precum şi ingeniosul sistem de încălzire specific tehnicii romane, aşa-numitul hypocaustum. De la „Jidova” provine şi o atestare expresă a trupei militare din armata imperială romană ce a activat pe limesul transalutan, fiind cantonată în acest castru. Este vorba de o trupă auxiliară alcătuită din luptători originari din Commagena, o regiune a provinciei romane Syria: Cohors Prima Flavia Commagenorum. Casa memorială a marelui poet George Topârceanu (1886 – 1937) care adăposteşte o parte a bibliotecii personale, scrisori adresate familiei şi prietenilor, manuscrise, fotografii, arme de vânătoare. Privind din ceardac spre frunzele îngălbenite ne-am reamintit versurile: ,, Peste dealuri zgribulite, Peste ţarini zdrenţuite, A venit aşa, deodată, Toamna cea întunecată. “, Mausoleul de la Mateiaș, dedicat Eroilor din Războiul de Întregire Națională (1916 – 1918). Realizat în perioada 1928 – 1935, din calcar de Albești, este compus din două corpuri: primul, orizontal, adăpostește osuarul, pe pereții căruia sunt montate plăci de marmură cu numele unor militari căzuți la datorie; al doilea, vertical, are forma unui turn cu foișor, spre care duce o scară în spirală. Aici sunt depuse, în 31 de cripte, osemintele a peste 2.300 de militari români. ,, Principalele motive pentru care oamenii aleg să meargă în pelerinaj sunt: dorința de a ajunge la locurile sfinte, de a mulțumi pentru binefacerile primite, de a solicita ajutor în încercările vieții și de a atinge moaștele sfinților pentru a-și intensifica credința în Dumnezeu “, ne- a comunicat părintele paroh Vasile- Cristian Niță.
Last modified: septembrie 28, 2021