Fortul 13 Jilava 3   

La Parohia Balta Albă, Protopopiatul Sector 3 Capitală, au continuat  manifestările dedicate Anului comemorativ „Justinian Patriarhul şi al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului”. În colaborare cu Agenţia Basilica Travel a Patriarhiei Române, a fost organizat marți 19 septembrie 2017 un pelerinaj ,ce a inclus Fortul 13 Jilava, Memorial al Luptei Antitotalitare, una dintre cele mai cumplite temnițe comuniste  și trei  locașuri sfinte din Episcopia Giurgiului.

     La sugestia regelui Carol I, în jurul Bucureştiului a fost ridicat, între anii 1870 şi 1890, un sistem de apărare,format din 18 forturi , fiecare dintre ele fiind prevăzut cu o baterie de artilerie. Proiectul a fost elaborat de generalul belgian Henry Alexis Brialmont şi de căpitanul de geniu Ioan Clucer .

   După terminarea construcţiei, Fortul 13 Jilava a fost folosit ca depozit de muniţii şi garnizoană militară până în anul 1907, când la Jilava au fost aduşi o parte dintre ţăranii arestaţi.

     Din acel an, Jilava a fost amenajată ca închisoare militară, subordonată Statului-Major al Armatei până la 1 aprilie 1948, când a fost trecută în subordinea Ministerului de Interne, Direcţia Generală a Penitenciarelor.

     ,,În intervalul 1948-1964, regimul de detenţie de la Jilava a fost unul de exterminare a deţinuţilor politici. Constantele acestui regim au fost bătaia, tortura şi înfometarea celor închişi, precum şi o asistenţă medicală insuficientă faţă de problemele medicale ale deţinuţilor.În această perioadă, Jilava a funcţionat ca loc de executare a pedepselor, depozit al Securităţii şi centru de triere a deţinuţilor. În acest spaţiu de recluziune erau încarcerate persoanele ieşite din anchetă şi care urmau să fie judecate, dar şi deţinuţi din celelalte penitenciare, fie pentru un supliment de anchetă, fie pentru transferarea la un alt loc de detenţie”

    La Jilava, în,, pântecele chitului” s-a săvârșit o slujbă de pomenire, s-au recitat poezii de Radu Gyr și s-a vorbit pelerinilor despre cei care„ au  luptat   pentru valorile creştine, pentru adevăr şi dreptate, printre care și clericii Parohiei Balta Albă,ce au pătimit în închisori, respectiv preoții Dumitru Popovici, Dumitru Mitoiu și Dumitru Argint”- a spus părintele paroh Va­sile-Cris­tian Niță.

      Părintele Dumitru Stăniloae, închis la Jilava şi Aiud, după ce a ieşit de după gratii, a mărturisit: „În afară de regretul pentru suferinţele familiei mele, nu-mi pare rău că am împărtăşit suferinţa atâtor fraţi români, pentru a fi dovedit că şi dintre preoţi au fost destui care au împărtăşit durerea poporului nostru”,.

    Pelerinajul a continuat în municipiul Giurgiu ,unde pelerinii s-au rugat în biserica Mănăstirii Sfântul Nicolae, care a fost până în anul 1830 geamie. 

     Fostului locaş de cult mahomedan,în formă de patrulater i se va adăuga un altar odată cu eliberarea Giurgiului de sub turci şi restituirea fostei raiale către Ţara Românească.

     În anul 1877, edificiul a fost bombardat de turci, fiind parţial distrus. În anul 1905, la stăruinţa preotului din acea vreme, s-a început reclădirea cu piatră luată din zidul cetăţii, fiind sfinţită în anul 1907. În anul 1944, a fost bombardată de armata germană la retragerea din Giurgiu.

    În biserica refăcută în 1945, după modelul bisericii Sfântul Nicolae domnesc de la Curtea de Argeş, pelerinii au cinstit moaştele sfinţilor fraţi capadocieni: Vasile cel Mare, Macrina cea Tânără şi  Grigorie de Nyssa.

     A urmat vizitarea Catedralei Episcopale „Adormirea Maicii Domnului”și „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” aflată într-un amplu proces de înfrumusețare, împodobită cu frumoase piese de mobilier sculptat, admirându-se  pictura , executată de pictorul Nicolae Stoica între anii 1939-1959 în tempera grasă, în stil neo-bizantin.

      Ultimul popas duhovnicesc a fost pe malul Neajlovului, într-un cadru natural deosebit, la Mănăstirea fortificată Comana unde ne-am închinat moaştelor Sfintei Mare Mucenice Ecaterina şi ale Sfântului Ierarh Nectarie.

      Ctitorită în anul 1461 de Vlad Ţepeş, a fost refăcută în 1588 de Radu Şerban, ajungând în timpul domnitorului Matei Basarab unul dintre principalele centre religioase ale ţării.

     Lângă unchiul său Longhin mitropolit al Ineului retras la Comana şi-a făcut ucenicia şi Sfântul Sava Brancovici,viitorul ierarh mărturisitor al Transilvaniei.

     S-a vizitat și Mausoleul Eroilor, înălţat în 1932, la iniţiativa lui Nicolae Iorga,  în curtea mănăstirii, în amintirea eroilor români din primul război mondial.

Parteneri

Binefăcători